vineri, 4 martie 2011

ECOUL DIMINETII

Ecoul  diminetii imi rasuna in perna rece , trista , cu ochii obositi ,cu parul ravasit  in vraja viselor traite ,
Ma las atinsa , de picaturile  rebele , de stropi cazuti , din vise calatoare ,
Ce  imi vibreaza  sacadat pe trup in sunete ingemanate .
Ma las atinsa de picaturile-culori extrase din nemarginitele saruturi  pastelate, ce m-au ravnit ,                                      Ce m-au topit in 
vesnicile, clipe de iubire, de tandrete, de uitare... in batai de inimi ,
Pictate pe acelasi sevalet .
In adancul dor de tine, imi stau ascunse-n suflet  rani ce imi vorbesc  si-mi ard realitatea  amaruie ,
Acum doar o epava... pe plaja  mea de lacrimi si durere ascutita ,  dar luminata doar de dorul viu de tine!
Sub picaturile de apa calda in abur de cafea
Ma las invaluita in muzica confuza... dat tresar ! Tu esti artistul ! si sufletul-mi tresare ,
Te vad... te aud... si  ma aud, strigandu-ti numele .
In gandurile  ascunse, in desculta mea durere, in dorul dezvelit si gol ,                                                                                   De-atata cald si dragoste, de-atata cautare... ele ma dor,  ma stapanesc,  ma-nbusa,
Taindu-mi rasuflare cu zambetul lor palid  cu ritmul lor de gheata.
Tremurand cu  ochii inchisi  cu bratele cazute alunecandu-mi , in cadere pe trupul ud,
Eu simt ca ard... ma arde suferinta dorului de dorul ochilor tai verzi.
Ma ard secundele... clipele traite... si trecute,
In orele rotunde in care ei m-au stins .
In pasul picaturilor ce le privesc uimita unduirea ,
Eu retraiesc acele ore... rotunde ce  mi-au parut minute,
Si retraiesc povestea mea si-a ochilor verzui... povestea noastra,
Poveste de iubire ,
In care ne-am nascut  unindu-ne destinele in revarsari divine de magie 
!






A. Lyheartly


04.03.20011